Una dintre cele mai frecvente boli dermatologice este acneea vulgara. Aproximativ 80%din populatie cuprinsa intre 11 si 30 ani poate fi confruntata cu aspecte cutanate acneiforme.Evolutia acestor manifestari poate dura uneori ani, ceea ce conduce la probleme emotionale, estetice, la izolare in societate si chiar la stari depresive.

Etiopatogeneza acestei afectiuni cutanate, inflamatorii este foarte complexa si consta in primul rand intr-o hiperplazie a glandelor sebacee cu consecinta unei hipersoberei (sebum), a unei reactii bacteriale, inflamatorii (propioni bacterii) ca replica a unui raspuns imunitar al pielii.O cauza directa , cunoscuta a acneii o constituie cresterea formarii hormonilor masculini (androgene) care se instaleaza in special la pubertate si care exista la ambele sexe in diferite proportii.O importanta deosebita trebuie acordata si predispozitiei genetice (in special in cazul acneii tarda), stresului care poate duce la o eliberare exagerata de hormoni.De asemeni o influenta negativa

asupra glandelor sebacee o are fumatul, care are un efect preinflamator, prin eliberarea asanumitelor fosfolipaze, chemokine si citokine.Dintre cauzele externe pot fi amintite razele ultraviolete, o ridicata umiditate a aerului, contact cu anumite substante chimice sau medicamente.

Terapia acneii este complexa, trebuie intotdeauna individualizata si se refera la influentarea mai multor factori patogenetici.Tratamentul trebuie orientat si in functie de forma clinica a acneii si aceasta se refera la administrarea de topice locale si unul sistemic, de la caz la caz (antibiotice, retinoide, antiandrogene).Pentru obtinerea efectelor terapeutice dorite, de o importanta deosebita o constituie tratamentele acneiforme,,manuale" dar in special cu laser (lumina intens pulsata), microdermabraziunea(o metoda speciala de peeling mecanic) si tratamentul cu oxigen.

Aceste metode dau rezultate exceptionale si in redresarea cicatricelor postacneiforme.