Acneea este o dermatoza foarte frecventa, multifactoriala, cu evolutie cronica si aspect clinic polimorf, caracteristica tinerilor adolescenti, cu debut deseori la pubertate, incidenta fiind cuprinsa intre 14-17 ani la fete si 16-19 ani la baieti.

Cauzele determinante ale acneei sunt reprezentate de influente genetice hormonale, microbiene si imunologice. Sunt si factori adjuvanti, care pot accentua evolutia acneei, cum ar fi: fumatul, alimentatia, influenta mediului exterior, stressul, tulburarile de metabolism. Acneea reprezinta adeseori o problema psihosociala, provocand o adevarata obsesie depresiva, disconfort psihic, stare anxioasa si izolare de societate.

Leziunile tipice acneei sunt reprezentate de comedoane, papule, papule, pustului, noduli, abcese, fistule si, in functie de aparitia lor, determina si forma clinica a acneei (comedonica, papulopustulosa, medicamentoasa, venenata (kontaktacnee), mecanica, escoriata, estivala, conglobata, tarda neonatorum, infantum, acnee premenstruala).

Localizarea cea mai frecventa a acneei o reprezinta fata, dar poate cuprinde si spatele superior sau pieptul. In toate aceste localizari, pielea este foarte bogata in glande sebacee.

Foarte rar pot aparea si localizari atipice, cum ar fi regiunea axilara, inghinala si fese, unde se pot instala forme clinice severe, cum ar fi acneea fulminans si acneea inversa.

Glandele sebacee sunt atasate de fiecare folicul pilos, a caror functiune este controlata de cauzele amintite anterior. In cazul acneei se produce o dereglare a activitatii glandelor sebacee, care secreta in exces talg (sebum, grasime), care duc la aparitia comedoanelor (printr-o tulburare de cheratinizare, care infunda canalul folicular), se dezvolta un focar microbian care contribuie la aparitia altor leziuni specifice acneei.

Pielea care nu prezinta o sensibilitate la actiunea hormonilor androgeni, nu poseda receptori androgenici, deci nu se produce sebum in exces si, ca atare, nu se dezvolta acneea.